| |
|
Cine este Online |
|
Avem 26 vizitatori online |
|
|
|
Internetul si Uniunea Europeana
|
 Transforma acest articol in
PDF
|
|
Scris de Cristian Mezei
|
|
joi, 17 februarie 2005 |
Din
ce in ce mai multi europeni utilizeaza internetul dar inca exista diferente
intre ei in functie de educatie, varsta sau venit.
Comisia
Europeana a dat publicitatii un studiu cu privire la navigarea pe internet
in Uniunea Europeana. Conform acestuia, diferentele cele mai mari intre
categoriile de accesatori la internet sunt date de nivelul educatiei,
venitului sau varstei.
Din
ce in ce mai multi europeni utilizeaza internetul dar inca exista diferente
intre ei in functie de educatie, varsta sau venit.
Comisia
Europeana a dat publicitatii un studiu cu privire la navigarea pe internet
in Uniunea Europeana. Conform acestuia, diferentele cele mai mari intre
categoriile de accesatori la internet sunt date de nivelul educatiei,
venitului sau varstei.
Datele folosite in cadrul studiului sunt cele pentru anul 2003. Ele arata
ca in UE15 - vechile state membre UE - peste jumatate din populatie utilizeaza
computerele. Aceasta medie a scazut in UE25 - cele 25 de membre din prezent
ale Uniuni - deoarece doar 30% din cetatenii celor 10 tari ce au aderat
la 1 mai 2004 la comunitati utilizeaza computerele.
In domeniul utilizarii diferitelor tehnologii ale informatiei in UE in
2003, televiziunea se situeaza de departe pe primul loc cu un procent
de 90% fiind urmata de utilizarea telefoanelor mobile (70%), utilizarea
computerelor (52%) si a internetului (44%).
Dupa extindere s-a putut observa si o scadere a folosirii medii a internetului
la nivelul UE, de la 43,%% cat era in UE15 la 41,4%.
Suedia (72%), Danemarca (71%), Olanda (65%), Luxembourg (57%), Marea Britanie
(57%) si Finlanda (57%) sunt cele care stau cel mai bine la procentajul
populatiei cu acces la internet din UE15, Portugalia (21%) si Grecia (22%)
fiind cele mai putin dezvoltate la acest capitol.
In 2003, cetatenii tarilor candidate la aderare au utilizat in proportie
de 31% internetul, diferentele dintre tarii fiind insa destul de mari,
Estonia (44%) si Slovenia (41,7%) fiind cel mai bine plasate iar Bulgaria
(19,2%), Romania (14%) si Turcia (17,6%) cel mai prost.
O mare diferenta intre gradul de utilizare a internetului este dat si
de localizarea utilizatorilor in marile orase (49,2%), in cele mai mici
(4%) sau la tara (37,9%).
Navigarea pe web s-a facut in UE in 2003 mai ales de acasa, pe locul doi
clasandu-se navigarea de la serviciu, alte locuri de acces la net fiind
casele prietenilor, scoala si cafenelele internet.
Fata de 2001 s-a putut observa o descrestere accentuata intre diferentele
pe baza de gen a utilizarii internetului, procentajul femeilor care navigheaza
pe web crescand intr-un ritm mai mare decat cel al barbatilor, ajungandu-se
astfel la o apropiere destul de mare intre gradul de utilizare dintre
aceste doua categorii.
Veniturile si educatia au preluat de la gen rolul de factori principali
de diferentiere intre categoriile de internauti.
Desi cetatenii peste 55 de ani si-au imbunatatit in ultimii ani rata de
folosire a internetului, ei inca stau destul slab fata de celelalte categorii
de varsta. La fel este si cazul celor din mediul rural, unde lipseste
de multe ori orice posibilitate de conectare la retea.
Statisticile arata ca in tarile membre cu o utilizare generala ridicata
a internetului diferentele dintre diferitele categorii de cetateni sunt
mai putin accentuate decat intr-o parte din tarile nou membre si cele
candidate.
Principala cauza pentru neaccesarea internetului a fost identificata in
lipsa unui PC acasa, urmata de: conexiunile prea scumpe, lipsa timpului,
lipsa PC-ului la locul de munca, bariere tehnice sau lipsa accesului public.
Principalele motive de utilizare a internetului au fost clasate in urmatoarea
ordine: contactarea familiei si prietenilor, informatii cu privire la
servicii gratuite si turism, citirea stirilor, cautarea materialelor necesare
studiului, e-comert, lucrul legat de slujba, divertisment, accesul la
site-urile cu continut cultural, accesul la informatii si servicii medicale,
accesul la administratia locala sau nationala, cautarea unui loc de munca
si facerea de noi cunostinte.
Este mai mare probabilitatea ca cei care ocupa locuri de munca mai bune
si au o educatie mai mare sa utilizeze netul, pe cand ceilalti, din cauza
costului pe care de multe ori nu si-l pot permite raman in urma la acest
capitol.
Raportul arata ca cei care stau in afara Societatii Informationale nu
au inchise caile catre incluziunea sociala insa invers, categoriile defavorizate
social au tendinta de a avea un acces limitat la Tehnologia Informationala.
Totusi, cunostiintele in domeniul muncii cu computerul pot ajuta pe cei
defavirizati pentru a-si creste nivelul de viata. De aceea este nevoie
de mai multe actiuni la nivelul comunitar pentru a promova utilizarea
tehnologiilor informatiei si astfel pentru a se evita polarizarea cetatenilor
UE intre cei eInclusi si cei eExclusi.
Doar utilizatorii inregistrati pot scrie comentarii.
Va rugam autentificati-va sau creeati-va un cont. |
|
|
|
|
|
|
